Izolația și eficiența energetică a unei case din lemn

O casă din lemn bine făcută poate fi foarte eficientă energetic, iar una făcută superficial poate avea pierderi mari de căldură și probleme de umezeală în pereți. Diferența nu ține doar de grosimea izolației, ci de felul în care sunt așezate straturile și de cât de bine este „închisă” casa.

Cum arată peretele unei case pe cadre

De la interior spre exterior, un perete obișnuit pe structură din lemn are, simplificat, următoarele straturi:

1. finisajul interior, de exemplu gips-carton sau lambriu;
2. un spațiu tehnic pentru instalații (opțional, dar foarte util), ca să nu fie străpunsă bariera de vapori;
3. bariera de vapori sau un strat care controlează trecerea vaporilor (o membrană sau o placă cu rol similar);
4. structura din lemn, cu izolație între montanți;
5. placarea exterioară, de exemplu cu plăci din fibre de lemn sau alte plăci;
6. membrana exterioară, care oprește vântul și apa, dar lasă vaporii să iasă;
7. fațada: tencuială pe un suport potrivit sau placare cu lemn, cu strat de aer ventilat.

Ordinea și tipul exact de materiale le stabilește proiectantul. Regula generală este ca peretele să fie mai „închis” la vapori pe interior și mai „deschis” spre exterior, ca umezeala care pătrunde totuși să poată ieși.

Ce izolații se folosesc

• Vata minerală (bazaltică sau de sticlă) – foarte folosită între montanți, nu arde și are un raport bun între preț și performanță.
• Fibrele de lemn – plăci sau material suflat; au masă mai mare, ceea ce ajută la confortul de vară, și sunt deschise la vapori.
• Celuloza suflată – umple bine golurile, dar cere o execuție atentă, cu densitatea potrivită.
• Polistirenul și alte spume – se folosesc mai ales la fundație și soclu sau în anumite sisteme de fațadă; la pereții din lemn trebuie folosite cu grijă, ca să nu închidă umezeala în perete.

Nu există o izolație bună pentru orice. Contează compatibilitatea cu restul straturilor, comportarea la foc, protecția fonică și, desigur, bugetul.

Bariera de vapori și etanșeitatea la aer

În timpul iernii, aerul cald din casă conține vapori de apă. Dacă acest aer ajunge, prin fisuri, în interiorul peretelui, se răcește și vaporii pot condensa. Lemnul ud devine, în timp, un loc bun pentru mucegai și ciuperci.

De aceea, la o casă din lemn contează enorm:

• ca membranele să fie continue, cu suprapuneri lipite cu benzi potrivite;
• ca trecerile de cabluri și țevi să fie etanșate cu manșoane, nu lăsate „cum a ieșit”;
• ca racordurile la ferestre, la fundație și la acoperiș să fie gândite din proiect.

Etanșeitatea casei se poate măsura printr-un test de presiune (numit adesea „blower door”). Testul arată cât aer scapă prin anvelopă și ajută la găsirea scăpărilor înainte de montarea finisajelor. Merită să discuți cu constructorul dacă și când se face un astfel de test.

Punțile termice

O punte termică este un loc prin care căldura scapă mai ușor: colțuri, legătura dintre perete și fundație, buiandrugi, balcoane, prinderile ferestrelor. Lemnul în sine izolează mai slab decât vata, așa că zonele cu mult lemn (colțuri, stâlpi dubli) pierd mai multă căldură. Un strat continuu de izolație la exterior reduce mult aceste pierderi.

Ferestrele și ventilarea

Pereții foarte buni nu ajută prea mult dacă ferestrele sunt slabe sau montate fără etanșare. Cere detalii despre tipul ferestrelor, al geamului și despre modul de montaj.

O casă etanșă are nevoie de ventilare controlată. Fără ea, umiditatea din casă crește, iar aerul devine greu. Multe case din lemn noi folosesc ventilare mecanică cu recuperare de căldură, dar soluția potrivită o stabilește proiectantul de instalații.

Cerințele de eficiență energetică

Clădirile noi din România trebuie să respecte cerințele de performanță energetică prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv cele privind clădirile cu consum de energie aproape zero (denumite pe scurt nZEB). Asta înseamnă, simplificat, o anvelopă bine izolată și o parte din energie provenită din surse regenerabile. Pentru autorizare, documentația include un raport de conformare nZEB, întocmit de un auditor energetic pentru clădiri. Detaliile concrete (valori, calcule) le stabilesc proiectantul și auditorul, pe baza normelor tehnice aplicabile la data proiectării.

Nu te baza pe promisiuni de tip „casa are clasa A” fără calcul. Clasa energetică rezultă din proiect și din certificatul de performanță energetică întocmit de un auditor energetic atestat, nu din materialul de prezentare al unei firme.

Despre ce înseamnă toate acestea pentru buget, citește articolul de ce depinde costul unei case din lemn. Pentru a afla ce soluții propun constructorii pentru casa ta, poți folosi formularul: îți răspundem și, dacă e cazul, te punem în legătură cu un constructor.

Întrebări frecvente

E caldă iarna o casă din lemn?

O casă din lemn bine izolată și etanșă poate fi foarte confortabilă iarna. Confortul depinde de grosimea și continuitatea izolației, de ferestre, de etanșeitate și de sistemul de încălzire, nu de faptul că structura e din lemn.

Ce rol are bariera de vapori?

Împiedică vaporii de apă din interiorul casei să pătrundă în perete, unde ar putea condensa. Trebuie montată continuu, cu îmbinările lipite și trecerile de instalații etanșate.

Vara se încălzește mai tare o casă din lemn?

Casele ușoare au masă mică și pot să se încălzească mai repede. Riscul se reduce cu izolații mai dense (de exemplu fibre de lemn), umbrire la ferestre, streașini potrivite și ventilare bună, mai ales noaptea.

Cum aflu clasa energetică a casei?

Din certificatul de performanță energetică, întocmit de un auditor energetic atestat pe baza proiectului și a execuției. La o casă nouă, certificatul se prezintă la recepția lucrărilor și face parte din cartea tehnică a construcției.